Antiteza.

Cand am intrat mi-a spus ca desi afara este frig si urat,eu am multa energie.Cand am iesit,afara tot frig si urat era,dar eu plangeam.A scos din mine tot.Si a vorbit calm si m-am uitat in ochii ei mereu ca sa inteleg fiecare cuvant in parte.Si ma tot intreba de ce,si ce simt,si cand s-a mai intamplat,si ce ma face sa cred anumite lucruri.Si nu a fost nici un moment de pauza,vorbea constant ori ea,ori eu.La sfarsit m-a luat in brate.Eu aveam mainile stranse,deci sa zic asa,eu nu am imbratisat-o.Mi'a luat mainile,mi le-a "desfacut",si m'a imbratisat iar.Si aveam nevoie de asta,pentru ca abia ma descarcasem,si inca eram intr-o stare de"am realizat multe lucruri dar acum trebuie sa le pun in ordine."Si am ramas uimita.Si i-am multumim.Si am plecat.Da,cu lacrimi in ochi,cum am zis si la inceput.Dar cu mai multa energie in suflet decat cu cata venisem la inceput.Iar energia asta este pentru urmatoarele 2 saptamani,cand am de pus in practica multe.Si dupa am sa ma duc si am sa zic,,-Da,mi-a iesit ce mi-am propus.Iar eu..sunt mai bine:)"