Frig.

Am pijamale dar tremur.Imi pun un bigmen pe mine si ma ghemuiesc pe scaun.E al naibii de racoare.Toamna s-a strecurat si in camera mea.

Tin cana cu ceai fierbinte mai aproape de mine decat ar trebui.Iau prima carte din biblioteca si incep sa citesc...dar ochii mi se inchid.Nu mai rezist sa fac nimic,asa ca abandonez tot.Si in loc sa raman ghemuita pe scaun,fac asta in pat.Cu castile in urechi.Dar doar pentru cateva minute..Dupa deja adorm.

Coffee for me

Zilele trecute am trecut putin pe la ea.

Cand am intrat in camera,am zambit.Imi era dor de mirosul ala intens de cafea,pe care nu l-am mai intalnit in alta parte.Imi era dor de fotoliul ala portocaliu in care m-am cufundat de atatea ori,de oglinda in fata careia am plans si in fata careia am invatat ca eu sunt frumoasa.

Si mai ales..Imi era dor de intrebarea"Tu cum mai esti?",si de zambetul primit odata cu ea.

Being Erica

"how despite the superficial differences,you know that deep down we're all the same.we have the same secret needs and the same wild dreams.we walk around thinking our secret pain,our secret joy is so unique,when really,we all just want the same things:to be happy,to be safe,to be loved"

My day is finally ok.

Nu cred ca am mai trecut vreodata de atatea ori prin sentimentele mele.
Dar ma bucur ca mi-am dat seama care e problema de fapt.Macar am un obiectiv:sa invat ca nu toti vor pleca de langa mine,ca nu se vor imbolnavi,ca nu ma vor lasa singura..

Tonight.

Am sa dansez pana cand voi simti ca nu mai am vlaga in mine decat sa ma asez jos.
Am sa simt muzica.Am sa plec cu ea acasa si am sa adorm cu ea in gand.
Am sa ma distrez in toiul tineretii mele.
Am sa las grijile acasa.In geanta care ma asteapta in zadar sa o deschid.

Can't believe I'm writing this

Iti priveam buzele.Gatul.Pielea bronzata.Ochii mari si curiosi.Si tot ce vroiam sa fac era sa te sarut.

?!

Ce faci cand simti ca nu poti atinge un anumit subiect cu nimeni?Cand esti nesigura de tine,cand nu stii daca ce gandesti sunt doar idei trecatoare sau lucruri chiar importante?Incerci sa nu mai gandesti?Sa eviti subiectul pe cat de mult posibil?

Bucati de suflet

Abia acum inteleg care e treaba cu"Au plecat si au luat o parte din sufletul meu cu ei".

Golul care sigur nu v-a mai fi umplut e cel legat,normal,de tata.Nu il va inlocui nimeni niciodata,asta imi este clar.Parinti adevarati ai numai 2,mama si tata.Rudele, prietenii, vecinii, nimeni nu ii vor inlocui.

Apoi a fost Ov.A plecat intr-o perioada cand eram foarte vulnerabila,dar cand aveam alte probleme mai importante decat el.Ca a luat ceva din mine,chiar daca infim,mi-am dat seama mai tarziu,cand mi-am amintit de el dn nou.


Prima care stiam ca va pleca era vecina mea.Prietena din copilarie,mai mare decat mine cu 2 ani,s-a mutat la Bucuresti din toamna.Pastram legatura,e normal,doar ca stiu ca nu va mai fi la fel.Nu vom mai sta la barfe pe scara,nu vom mai sta pana tarziu la comedii romantice,nu vom mai vorbi prin pereti,sau la geam,lucrurile astea nu se pot face prin telefon.

Dupa o colega.A fost aici 2 ani,iar acum e mutata la Iasi.Si cu ea pastrez legatura,stiu ca va mai veni pe aici,stiu ca vom ramane prietene,dar stiu ca oamenii se si adapteaza noilor locuri si mai lasa si trecutul in urma.Mi-e atat de draga,nu cred ca e constienta de asta foarte mult.M-am incapatanat sa o cunosc tocmai pentru ca era mai retrasa,era un fel de..enigma,si cand am ajuns sa fac asta mai mult,a plecat.

Last but not least,profesoara de religie.Dupa 2 ani la liceul nostru,a devenit titulara,dar la altul.A fost si va fi un om minunat pentru mine,cu un suflet imens.A fost si va fi una din singurele persoane care imi intelege suferinta,tinand cont de faptul ca a trecut prin aceeasi situatie cu parintii ei.A fost printre singurele persoane care stia sa ma calmeze,sa ma linisteasca.Si cu dumneaei mai vorbesc,dar ora aceea de pe saptamana nu va mai fi recuperata.

Deci da,simt ca mici sau mari bucati din suflet se cam afla la ei,simt ca cei dragi pleaca,simt ca isi vor vedea de viata lor si vor uita de mine.Ma simt abandonata si stiu ca plecarile astea vor continua.Si asta ma demoralizeaza.

Cand voi primi alte bucati de suflet?

This morning

Este ora 7 fara 10.Mi-am facut geanta,ceaiul e pe foc,trebuie sa ma imbrac.In casa e putin racoare,e numai bine de stat in pantaloni scurti si un bigmen subtire pe tine.In boxe se aude relativ incet Coldyplay-Paradise iar eu am o stare linistitoare.Sunt singura acasa.
Mi-am amintit de ea.Cred ca era primavara si cand m-a vazut,s-a uitat putin la mine,si mi-a zis:
-Azi arati foarte bine.Emani ..energie.S-a intamplat ceva deosebit?
-Nu.Doar ca am fost singura acasa si mi-am organizat timpul cum am vrut.Asa incepe o zi buna pentru mine.
Asa incepe si dupa aproape un an o zi buna.Libertatea asta de dimineata,daca se poate numi asa,e printre lucrurile mele preferate.

No subject

Am o stare atat de ciudata..Nici eu nu stiu ce vreau sincer.Nu stiu ce e in capul meu,nu stiu la ce ma gandesc,nu stiu ce-mi doresc,nu stiu nimic.
Am o durere de cap persistenta,dar abia o simt.Ascult Horia Brenciu-Septembrie,luni,in speranta ca voi realiza si eu ca a venit toamna cu adevarat.Trebuie sa ies afara sa fac poze.Sa fiu inconjurata de frunze.Trebuie sa le am dupa in mainile mele,sa le privesc,sa privesc toamna,sa o constientizez.
Inca o saptamana de libertate..Inca una..