Punct

Ascultam Alexandrina Hristov-Printre flori si mi-am amintit de tine. Nu stiu de unde si pana unde.Nu te-am asociat niciodata cu melodia asta. Ai fost printre putinele lucruri reale, dar nu ai avut inceput;ai avut doar sfarsit.

Cateodata dau timpul inapoi si incerc sa imi dau seama unde am gresit eu. Sau unde ai gresit tu .Desi am trecut prin totul de atatea ori , nu gasesc nimic.Probabil de aceea nu simt nici acum ca am trecut cu totul peste. Sunt o persoana care are nevoie de o explicatie logica si care daca nu o primeste, deruleaza aceasi caseta la nesfarsit.

Cand le spun asta,primesc vesnica replica-Intelege, nu toti sunt ca tine.Asta ce inseamna? Ca eu gandesc prea mult, sau ca ei prea putin? Sau adevarul e la mijloc? De cand a aparut monotonia asta de cuvinte? De ce ei nu se  mai gandesc si la alt raspuns?

Revin la ziua mea patetica in care nu s-a intamplat nimic interesant. Am dormit, am invatat, m-am uitat la un film, am facut o baie lunga..Si ah da,am visat. Mai mult decat de obicei.De ce? Probabil pentru ca e singurul lucru care in ziua de azi nu ma mai costa nimic.

Ce se va intampla cu Romania mea?

Si eu cu cine o sa votez,acum ca in sfarsit pot face asta?
Am deschis tv-ul mai des decat o fac in mod normal.Si atunci cand am facut-o,am facut-o pentru politica.Eram curioasa sa vad cum evolueaza lucrurile.Nu am iesit la protest.M-a oprit frigul si o lene care da,recunosc,e prezenta cam des in mine uneori.

La ce concluzie am ajuns?La cea pe care Tudor Chirila a avut-o pe blogul sau:acum e momentul ca cineva curat si cinstit sa iasa in fata si sa ne salveze.Doar ca nu va face nimeni asta.

Am vazut persoane total indiferente si mi-am dat seama ca romanii care se razvratesc sunt cu adevarat cei care duc lipsa de cate ceva,si ca cei care stiu ca au "spatele acoperit" nu dau doi bani pe ce se intampla.E pacat ca, din nou, nimeni nu actioneaza si s-a ajuns la un punct in care toti arunca vina unul pe celalalt.Halal atitudine.

In seara asta am nimerit o emisiune in care se vorbea despre numarul de medici din anumite spitale din Romani.Despre faptul ca Romania aloca doar 4% pentru sanatate si normalul este de 8%.Alte tari si-au dat seama cat de important este si aloca chiar 12%.Dar ai nostri..ai nostri repara strazi des,pentru ca nu reusesc asta de prima data.Ai nostri deschis noi statiuni la munte si le inchid la putin timp dupa.Ai nostri investesc in campanii pe care nu le mai promoveaza dupa si se duc de rapa.Ai nostri cheltuie banii in zadar.

Vreau sa studiez aici pentru ca nu stiu daca o sa ma incadrez cu bugetul in alta tara.Dar daca o sa reusesc, o sa plec cu zambetul pe buze.O sa-mi fie dor de mama, de prieteni, dar mie o sa imi fie mai bine. Dar daca si eu plec,daca si noi plecam, ce se va intampla cu Romania mea, cu Romania noastra?

M-am intors la el de la o bere.

Nu ma intrebati cum.M-a primit inapoi uimitor de placut,dar cu o teama ca vreau sa ii fac ceva.N-a contenit sa ma scoata la un suc,la o cafea,la niste clatite.A inceput iar sa aiba acea privire.Sa imi incalzeasca mainile cand vedea ca le am inghetate.Sa imi spuna puisor,draga mea.Nu l-am lasat sa ma sarute.Am incercat sa par mai rece,mai distanta.

Inca incearca ceva..dar nu stiu ce.L-am distantat prea mult.Dar nu stiu ce altceva sa fac.Cand vreau sa fac un pas inainte simt ca ma opreste ceva.Si totusi eu l-am chemat inapoi.Dar de ce?Nu cred ca de dragul sufletului meu care vrea sa fie impacat.

Unii prieteni mi-au inteles  atitudina.Altii nu.Cei care au facut-o au trecut prin ceva asemanator si nu au putut sa ii dea drumul.Oare asa sunt si eu?

Mi-am zis ca vreau sa continui asa pana o sa fiu sigura ca nu se joaca iar cu mine.Nu,nu,a doua oare nu il las.Rusine mie daca fac asta.Imi apare in gand uneori si ma intreb ce cauta acolo.Nu apartine acelor locuri.Altii ar trebui sa o faca.Mi-ar placea ca el sa fie singura mea problema si sa nu mai am capul plin de atatea lucruri.

In ce?

E asa ciudat.S-au schimbat atat de multe lucruri in ultimul timp.Imi pun atat de mult intrebari si nu gasesc raspunsuri pentru nici una.Cred ca s-au facut 9 luni de cand nu mai reusesc sa scriu in jurnal.Nici sa citesc ce am scris nu pot.Nu mai sunt puternica sau..ce se intampla?
Ma simt plina de sentimente necunoscute.Nu reusesc sa le deslusesc si asta ma macina foarte mult.Simt ca sunt in cautare de ceva..Dar ce?Probabil de liniste.De siguranta.De iubire.De speranta.
Nu stiu sigur in ce sa mai cred.In prieteni?Conceptia fata de ei mi se cam schimba.
Prea multe necunoscute.Prea multe necunoscute.

Iar incep.Nu ma pot opri.Nu stiu ce-i cu mine.

*Poate contine excese

"*A venit langa mine si a inceput sa danseze.Mi-am zis-Ok,de ce nu.Better than being alone.Macar azi sa ma simt bine.Ne serveau bautura,muzica era din ce in ce mai buna.L-am invitat la un shot in bucatarie.Ne-am asezat fata in fata si dupa ne-am sarutat.Mi-am pus o mana in parul lui si am inceput sa ma joc cu cretii lui.Ne-am sarutat pana a intrat cineva peste noi si am revenit la dans.Deja se uita diferit la mine.

*M-a dus in camera si s-a asezat langa mine.Avea niste buze atat de apetisante si nu m-am putut abtine.Imi musca gatul,imi musca buzele,imi musca urechea.Se auzea din sufragerie  Jet-Are you gonna be my girl.Mi-a dat bluza jos si a inceput sa ma sarute de la buric in sus.

*Imi musca urechea,imi musca buzele,imi musca gatul,imi musca sanii.

*Avea in ochi muzica,placere,dorinta si...bautura.

*Dimineata era treaz dar se comporta la fel.Mi-a adus portocale si m-a sarutat  iar.Am adormit in bratele lui"