miercuri, 6 martie 2013

The goosebumps start to raise

"Ma astepta pe banca. I-am vazut paltonul si l-am recunoscut imediat. Ne-am plimbat cam 2 ore prin oras..Nu a fost deloc ciudat. Ne-am comportat pur si simplu ca doi prieteni care nu s-au mai vazut de mult. Am abordat cam toate subiectele si a fost placut sa vorbesc cu el din nou.
Nu am planuit sa iesim. Pur si simplu am vorbit cu P despre el, am inceput sa pun cap la cap tot ce mi-a spus, tot ce s-a intamplat..si am zis ca poate s-a schimbat. Asa ca atunci cand m-a invitat iar afara nu am ezitat.

Vroia sa mancam la Chinezesc dar i-am zis ca nu ma simt prea bine si as vrea sa plec. Ne-am asezat pe o banca si a vazut ca am mainile inghetate. A inceput sa mi le incalzeasca, apoi m-a luat in brate.Era linistitor. M-a pupat pe cap si mi-a zis ca i-a fost dor de mine.In mod surprinzator, in acele minute ma simteam protejata. La un moment ne-am oprit din vorbit si pur si simplu am stat in bratele lui.
L-am rugat sa ma lase in fata blocului unde sta o prietena. Am vecini foarte curiosi si mereu tind sa ii evit.M-a luat iar in brate. Ma tinea asa strans..I-am zis ca vreau sa plec dar nu a vrut sa-mi dea drumul. Am mai stat asa cam 5 minute, apoi m-am desprins de el. Nu vroiam asta. Cred ca a vrut sa ma sarute la cum m-a mangaiat pe obraz, dar m-am facut ca nu vad si am mers mai departe.

Seara mi-a spus ca ar vrea sa opreasca timpul pentru mine.Ca ar sta intins,cu capul pe picioarele mele,sa-mi asculte povestile.
Azi ne vedem iar.Mi-e frica. Mi-e dor. Mi-e teama,dar as avea nevoie de asta.Nu stiu ce vreau. Dar stiu ca imi place sa fiu imbratisata asa."

"And if I may just take your breath away
I don't mind if there's not much to stay
Sometimes the silence guides our minds
So move to a place so far away"

Un comentariu:

Bianca Badea spunea...

Ma bucur ca ti a mai revenit optimismul