luni, 18 iulie 2011

Obisnuiam

urnal,si pe foi pe care dupa le aruncam.Acum nimic.Nu imi mai gasesc cuvintele.Nu pot sa scriu.Mi-e frica de ceva....Nu stiu exact de ce.De fiecare data cand incep sa scriu plang,asa ca las pixul jos sau pun tastatura la o parte,ascult muzica si astept sa imi revin.
Oamenii ma mai citeua putin.Pentru ca aveau ce citi.Imi pare rau ca nu mai pot scoate nimic.O sa incerc...dar nu promit nimic.Pentru ca deja simt ca incerc de mult si totul e in zadar.

Unde e vointa din mine?Unde e Kali careia nu ii este frica sa isi puna gandurile pe hartie?Sau pe o pagina de net?

Mi-e frica sa nu ma inchid iar in mine.

Kings of Leon - Pyro

Asculta mai multe audio pop

3 comentarii:

Suflet de curva spunea...

si pe mine ma-ncearca uneori sentimente de astea...

Nymphetamine spunea...

o sa iti revina pofta de scris :)

OFFICE LITERATURA spunea...

Noi apariţii editoriale la OFFICE LITERATURA:
Cele mai frumoase poeme de dragoste – “Atunci când vara se reinventa” – autor Cristian Lisandru
Un nou roman pe care-l vei citi cu dintr-o suflare – Romanul care se scria singur” - autor Cristian Lisandru

Pentru tine:

De-ar fi să plouă un mileniu şi mai mult
N-aş mai ieşi din casă şi aş sta să te ascult
Cum taci…
Să simt cum în tăcere mă îmbraci.
Să deseneze ploaia chipul tău pe geam,
Într-un decor lacustru lângă mine să te am,
Să-mi mai reciţi încet dintr-un poet bolnav de ploaie,
Să simt cum intră apa în odaie.
Ascunde telefonul, să nu-l auzim,
Din dulcea beţie-a ploii să nu ne mai trezim,
Să nu aprinzi lumina, pe întuneric ploile-s atât de vii
Şi mumură-mi iubirea aşa cum numai tu ştii…
E-atâta ploaie-n suflet şi atâta ploaie-n gând
Şi parcă lumea-ntreagă s-a oprit plângând,
Dar, vai, doar noi mai râdem, o pereche renăscută-n ploaie
Şi apa intră-ntruna în odaie…
Doresc să-ţi mângâi părul printre picături
Şi peste tot ce-a mai rămas iubire vreau să-mi juri
Şi mai recită-mi, iarăşi, dintr-un poet bolnav de ploaie
Să văd cum intră apa în odaie…
Să ne spălăm păcatele,
Să fim curaţi,
Îndrăgostiţi adevăraţi,
Şi-n lumea asta care râde şi de ploi
Să fim curaţi doar noi…(Ploaia de Cristian Lisandru)

http://officeliteratura.blogspot.com/