Dreams.

A fost printre putinele vise care a parut atat de real.Daca inchid ochii vad cum vii si ma tii in brate.Simt cum ma saruti.

All alone

And I'm again all alone in my room.Everybody has something to do,everybody has someone to love.And I..I'm standing here.Hoping.

Happy b-day mom.

"-Cum sa nu ma laud cu fetele mele?"

A fost impresionata.Nu se astepta sa primeasca asta.

Tata...avea un obicei.Ii cumpara mereu un mic cadou ..plus cateva garoafe.Ii placeau foarte mult.Si mama era obisnuita cu asta in fiecare an.Anul acesta..I-am luat locul tatei eu si sora mea.Nu a fost la fel..Dar ne-am alinat una pe cealalta din priviri.

Ca pentru luni.

De dimineaţă, plec de acasă
Şi încerc să-mi las sufletul în pat.
El se trezeste şi nu mă lasă,
Se agaţă de mine, plecăm amândoi.

Mergem pe stradă şi el e îmbrăcat
Pestiţ şi ciudat şi spune prostii
Lumea nu-l place şi urlă la mine:
-Găseşte-ţi băi nene un suflet normal

Alarma de la telefon.Cum sa nu te trezesti cu zambetul pe buze?

Azi in cuvinte:
Frig.Cald.Ceai.Dres.Fusta.Frumos.Emotii.Ras.Neclaritati.Oboseala.Mancare.Somn.Chimie.Pregatire.Telefon.Zambet.Amintiri.Biologie.Muzica.Soundtrack.Amuzament.Coldplay.Snitele.Bio.Somn.

Riuf

Bucuresti maine.Targul de facultati Riuf.

3 ani.

De 3 ani sunt aici.De 3 ani rad,de 3 ani plang,de 3 ani imi astern gandurile pe blog.De 3 ani am un jurnal pe care il simt aproape atunci cand sunt singura.L-am mai si abandonat,dar m-am intors mereu la el.
Celor care inca ma citesc..Multumesc pentru ca tot sunteti aici.
La multi ani Kali's memories!

ps:Am hotarat sa sarbatoresc cei 3 ani prin deschiderea unui nou blog.Se numeste Jurnal muzical,dar nu stiu sigur daca asta ii va ramane titlul.Voi posta zilnic melodii in functie de ce stari am.Il gasiti la blogurile mele!

Tudor Chirila.Vama.

 Stiti libertatea aia pe care o ceream,pe care vroiam sa o simt?Aseara a ajuns in mainile mele.Aseara a fost cea mai frumoasa noapte din tot anul acesta.

   Vama a cantat in oras,intr-un pub.Concertul a fost anuntat cam acum o luna,dar abia acum 2 saptamani am incercat sa imi fac rezervare,insa nu mai erau locuri deloc.Mi-am zis ca nu e nimic.Pubul e mic,si de afara se va auzi foarte bine.Asa ca impreuna cu alta 2 prietene,la ora 10 eram in fata.Afara cred ca erau maxim 4 grade,simteam frigul in tot corpul.Vama inca nu ajunsese,localul plin il astepta.
La 20 de minute dupa,o masina s-a oprit fix in fata noastra.L-am zarit pe Tudor Chirila la volan imediat.
-Lauraaaaaa.Tudor.Tudor e in masina.E la volan.Toata trupa e acolo.Adica aici.Aici!!
Aparatul era pregatit.Ne-am zis ca cum ies din masina,ii rugam sa faca o poza cu noi.Macar cu asta sa ramanem ca amintire.Vama se uita amuzata la noi din masina.Probabil avea si de ce.Eram inghetate,dar aveam un zambet tamp pe fata si privirea indreptata numai spre ei.La cateva minute dupa au coborat.Toti s-au strans la poza,aveau atatea energie in ei,zambeau cu atatea caldura,ca am zis ca nu o sa mai simtim frigul de afara in timpul concertului.Dupa ce ne-a facut un paznic o fotografie le-am spus celor de la Vama ca ii mai asteptam si la urmatorul concert,cand poate prindem bilete inauntru.
   Inainte sa intre in pub,au vorbit cu organizatoarea si au aratat spre noi.Dupa care ni s-a facut semn ca putem intra.Cu un zambet pana la urechi am alergat inauntru si am inceput sa cantam cu Vama cam 3 ore.3 ore minunate.Mama ma tot suna sa vin acasa,i-am spus ca plec odata cu fetele,ca sa nu ma intorc singura.Putea sa ma si pedepseasca cand ajung.Nu-mi pasa.Eram in Daily,cantam Vama,simteam fiecare vers,eram fericita.
Pe sarma,Fericire,17 ani,Cantec de gasit,Ultimul om..am trecut prin toate pana cand nu am mai avut voce.La Intre cer si pamant mi-au dat lacrimile.Nu stiam melodia pana aseara.
   Multumim Vama pentru un concert minunat,pentru o seara perfecta,pentru emotii,pentru fericire!

Am nevoie de tine.

Incerc sa.mi amintesc ultima oara cand mi.ai spus sa ma iubesti.Imi amintesc sigur de o data,eram in dormitor cu tine,te mangaiam pe cap.Ti.am spus cu lacrimi in ochi ca te iubesc,si mi.ai raspuns cu acelasi lucru.
Apoi..cred ca a mai fost odata cand eram si cu mama.Si ne.ai zis ca ne iubesti foarte mult,doar ca in curand o sa ne lasi singure.Cred ca atunci a fost unul din momentele in care am simtit ca totul e real.Ca boala aia nenorocita chiar exista.
Am nevoie de tine atat de mult.Am nevoie de aliatul meu in casa.Am nevoie de sprijinul si de intelegerea ta.Am nevoie de privirea si de imbratisarea ta.Am nevoie de tine.
De ce ai plecat atat de brusc?De ce?

Alte lucruri noi.

Azi mi-am dat seama ca chiar m-am maturizat din anumite puncte de vedere.Ma auzeam vorbind fara frica,gasindu-mi cuvintele si descriind aproape tot ce simteam.Dupa ce am plecat mi-am dat seama ca am facut cel putin un lucru foarte important pentru mine:nu am plans deloc.Si e prima oara in 2 ani si ceva cand am purtat o conversatie deschisa,am atins si subiectul tata,si nu am plans.Pasi mici si importanti!!!
Am aflat ca am un mecanism cam ciudat.Nu recunosc lucrurile bune decat atunci cand ajung la pamant si ma dau cu fundul de el.Doar cand privesc in sus,si vad ce e bun..Ei bine,doar atunci spun ca da,am facut asta si sunt mandra.Trebuie sa cad chiar daca pentru un motiv mic,ca sa pot recunoaste importanta anumitor situatii.Si am constientizat asta cu adevarat cand la 5 minute dupa ce mi-a spus asta,a urmat dialogul urmator:
-Simt ca m-am schimbat.Eram mai organizata,eram mai..
Si apoi a venit replica pe un ton destul de ridicat si serios:
-Nu,nu te las sa faci asta.Nu te las.Nu ai voie sa te arunci iar la pamant fara motiv.Tu chiar nu esti constienta de cate lucruri faci?Crezi ca esti corecta cu tine?
-Uneori da,uneori nu.
-Nu ma lua cu asta.Spune-mi exact.Un procent.
-Bine,poate nu sunt atat de corecta pe cat ar trebui sa fiu.
-Pai si atunci?Kali,nu te mai las sa te arunci la pamant.Trebuie sa incetezi cu asta.Nu ai motive.Intelegi?Arunca toate ideile care nu mai au ce cauta la tine in cap.Gata,au expirat.O sa se imputa.E ca si gunoiul de acasa.Nu il arunci cand s-a umplut galeata?
Astazi spun acelasi lucru pe care il spun cand fac asta:sunt bine.Sper sa fiu si maine la fel.Uneori ma tine o perioada lunga,uneori nu.Acum sper sa percep totul cu mai multa maturitate.
Ma simt atat de bine cand ma eliberez astfel,cand persoana din fata se ocupa numai de mine.Rar am parte de astfel de momente.
ps:Scriu mai mult pe blog.Ma bucur.

(melodia nu prea se pupa cu ce am scris,dar asta ascultam).

Nu te inteleg

Continui sa spui ca o sa ii pierzi pe toti.Atunci de ce nu faci ceva sa ii tii aproape?
Eu nu am sa renunt.Niciodata.Inca cred ca avem o relatie care nu se strica chiar atat de usor.Dar ceva e ciudat.Parca esti mai..distanta.Stiu,am facut si eu unele prostii,dar sa fim seriosi,toata lumea greseste.Nu ca as folosi asta ca o scuza.Doar ca e ceva uman.E ceva ce..si tu faci.

Take That - Patience

Ideea e ca zilele astea am ajuns la niste concluzii putin..neasteptate.Am gasit niste probleme atat in comportamentul meu,cat si a anumitor persoane din jurul meu.De acum trebuie sa actionez:sa schimb.
Sper sa reusesc.Macar am facut primul pas:recunoasterea.E cel mai important nu?:)
Pana atunci,melodia asta ma descrie perfect.Se modeleaza pe sufletul meu cum nu o mai face nici una.

The rest of my days.

Sunt extrem de obosita.Iar eu nu am facut nimic pentru maine.De ce?Pai programul meu de azi a constat in 6 ore la liceu,una acasa repetand,2 la pregatire,apoi dus/mancare/putin vorbit cu mama.Si este ora 10.Maine am o lucrare pentru care trebuie sa invat,plus alte 2 materii la care am de scris multisor.Ceea ce inseamna ca somnul meu pe noaptea asta..exista si nu prea.

Dar tot ce vad pe caietul de bio e un pat.Da,in imaginatia mea.Am un somn de nedescris.De acum incepe greul.Si da,nu pot sa fiu o persoana careia sa nu ii pese.Ma consum,ma agit,ma panichez,imi pierd timpul.Si mai ales,ma stresez.Mult.Si degeaba.

Imi fac o cafea si dupa ma apuc de treaba.Dar jur ca nu am nici un chef.

Miercuri am o ora de relaxare.Da,da.

Poza luata de  pe  365 project

Fits me perfectly

Abia ce am primit-o de la o prietena buna.Ideea e ca tipa asta are melodii superbe.Cu siguranta melodiile ei se vor afla in playlistul meu de acum.

Muzica de toamna

Nimic nou pe ziua de azi.Dimineata am facut curatenie in Gradina Publica cu persoanele de la o fundatie de batrani unde sunt voluntara.
Momentan incerc sa ma apuc de teme,dar sincer melodii ca asta(plus Cranberries)ma distrag foarte tare.
Diseara sper sa-mi pun o dorinta.O sa fie vizibile Draconidele.Deci ma asteapta nachos cu fetele la Gradina Botanica.

Diferit.

Sunt obisnuita cu altceva.Azi a fost atat de diferit..Si desi nu aveam timp de gandire pentru altceva decat ce-mi necesita atentia atunci,tot imi faceam.Si asta doar ca sa ma gandesc ca ea nu m-ar fi zis asta,ea sigur ar fi reactionat altfel,ea cu siguranta nu ar fi inceput ceva cu ce"nu stiu cum sa explic..".
Ideea e ca macar a fost folositor.Adica azi sunt bine..Nu stiu ce va fi maine,voi reveni cu siguranta la starea mea naturala,dar cel putin acum sunt ok.
Mi-a dat de inteles ca ce mi se intampla e absolut normal,am tot dreptul sa simt tot ce simt.Asta m-a mai linistit putin.
In ultimul timp mi-am tot repetat in minte faptul ca ceilalti ma vad ca si cum as fi trecut peste..Si mi-am dat seama ca chiar se intampla asta,dar ca e vina mea,pentru ca asta dau de inteles.Pentru ca refuz sa mai fiu vulnerabila .Nu prea stiu cum sa schimb asta,dar daca ma mai interiorizez mult ..nu va fi de bine.

"Te-am considerat o fire foarte puternica la prima vedere.Acum ca te-ai deschis asa pari mult mai umana.Vulnerabilitatea asta m-a facut sa te privesc ca pe un om si mai deosebit"

Vesnica raceala.

Obisnuiesc sa racesc maxim de 2 ori pe an.Si niciodata nu incepe de la mine.
Nu stiu care a fost primul din clasa,cert e ca s-a extins super repede.Sa nu mai zic ca in jurul meu era un cerc de bolnavi..Si cum am vazut la mijloc,m-am pricopsit si eu.Asa ca acum nu uit servetele niciodata,ma trezesc vorbind cu o voce ragusita si mai si tusesc.Macar de-as sta toata ziua in pat,as sti o treaba.Insa am liceul si in perioada asta chiar nu-mi pot permite sa lipsesc.

Azi am facut o pauza de la tot,m-am oprit la Humanitas si o ora m-am pierdut printre randurile unei carti de psihologie.Mai fac asta de 2 ori ca sa o termin.

I know..

Stiu ca ar trebui sa ma bucur de anii astia cat de mult pot..dar abia astept sa termin a 12a,sa intru la facultate si sa plec de aici.Abia astept...

Pana atunci,raman cu o cana de ceai fierbinte in pat,uitandu-ma la The butterfly effect 2.
A inceput maratonul filmelor psihologice in timpul liber.Daca aveti recomandari,m-as bucura sa le aud.