marți, 13 decembrie 2011

Mandarine

   Am renuntat.Altceva nu pot face ce-i drept.Mi-au spus ca nu se merita si ca nu trebuie sa ma entuziasmez de mult,dar eu..eu am ramas ca de obicei:cu inima cat un purice la fiecare doza de atentie primita in plus.
   Nici acum nu inteleg cu ce am gresit,sau poate nu am gresit..Dar cum nu am primit nici o explicatie,arunc toata vina pe mine.Ca si cum as avea eu prea multa incredere in mine si ar trebui sa mai arunc putina la cosul de gunoi.

   18 e aproape.Pot sa numar zilele pe degete.(nu numai maini,si picioare).Nu ma simt ca si cum imbatranesc, doar ca e ca si cum se apropie ceva nou.Da,va fi totul la fel dar..se simte ca si cum se va schimba ceva.

    Raman in camera cu mandarinele in fata,cu mirosul lor si cu o muzica buna pe fundal.

2 comentarii:

Nymphetamine spunea...

ai dreptate, chiar ai un sentiment de schimbare

Kali spunea...

Daca cineva care nu ma cunoaste spune asta,inseamna ca it's a fact!:)