duminică, 30 septembrie 2012

Vama Veche

Singura grija in Vama era sa imi tin telefonul si putinii bani pe care ii mai aveam pentru drum,in siguranta.
Muzica era acolo pentru noi si ne chema la dans.Cand simteam oboseala si ne asezam pe nisipul deja putin rece,o mana calda ne ajuta sa ne ridicam si sa ne continuam ritualul.Cand vroiam liniste,ne retrageam langa marea care era amica noastra cea mai buna.


Niste cartofi prajiti, un shot de b52, un pahar de bere si nu ne-a mai trebuit nimic toata noaptea. Eram fericite, eram libere, eram intr-o alta lume. Oamenii erau veseli, aveau un zambet imens pe fata. Tristetea era probabil pe fundul marii, bine ingropata sub nisip.

Rasaritul nu s-a grabit sa apara. Ne-a lasat cat mai mult timp. Am apreciat asta.Cand s-a ivit timid, ne-a facut sa il privim neincetat. Era unic. Era rasaritul din Vama. Am facut o baie in apa fierbinte si dupa nu am mai lasat aparatul din mana. Aveam sa ne amintim de acele clipe cand stiam ca tristetea ne va napadi;cel mai probabil, in mijlocul unei teme la mate.

Vama Veche la 18 ani a fost cel mai frumos cadou pe care mi l-am facut.

marți, 25 septembrie 2012

C.

C e cu un an mai mare decat mine.Anul trecut il urmaream cu privirea prin liceu de multe ori.Nu pot sa spun ca era un tip care iesea in evidenta, dar avea un aer..misterios care imi placea. Il stiam doar din vedere, nici nu sunt sigura daca stia ca exist.
Printre evenimentele la care am servit vara asta,am dat de C la un majorat. M-a salutat de cum a intrat,se pare ca ma stia. Stia si ca sunt cu S. Fiind bufet suedez, nu prea aveam treaba..Doar putin de debarasat ,asa ca mai mult pierdea timpul in bar, spaland pahare.

Pe la 10 am zis ca iau o pauza scurta si am iesit afara.C vorbea la telefon la cativa metri de mine.Cand a terminat,a venit langa mine si am inceput sa vorbim. Era asa cum il credeam,avea ceva..Ce nu pot numi. M-a lasat fara cuvinte cand m-a intrebat cand il mai vad pe S dupa ce pleaca. Stiam ca probabil nu voi mai fi cu el pana atunci..dar am zis, inghitind in sec, ca nu stiu.
Imi place Brasoveanca la nebunie.Era singur, nu avea pereche asa ca l-am invitat la dans.A zambit si m-a luat de mana.Cand dansam, mi-a soptit ca e placut sa danseze cu cineva care are aceeasi inaltime.I-am zambit inapoi.

Pe la 1 incepuse o melodie mai siropoasa de la Stefan Banica. A venit la mine si mi-a intors invitatia la dans .Mi-a spus ca  pleaca si nu o sa mai aiba ocazia. In mod curios, nu ma deranja ca toata lumea era eleganta, iar eu eram chelnerita care dansa cu un invitat. Erau toti de varsta mea.
Acum e la facultate in Glasgow. Azi am dat de niste poze cu el pe Facebook si am inceput sa zambesc la ecran.

Mi-ar placea sa vorbesc eu el.Nu stiu de ce.

miercuri, 19 septembrie 2012

As fi vrut..

As fi vrut sa iti spun ca te iubesc. Si ca nu stiu ce de fac asta, pentru ca nu ai nimic special. Si totusi..ceva ai.
Eram la concert la Horia Brenciu si as fi vrut sa iti soptesc asta la ureche..dar in loc sa vorbesc, te sarutam cu dragoste.

Azi ma gandeam la tine dimineata..si dupa te-am uitat. La 6 dupa-amiaza m-am trezit din somn si mi-am dat seama ca tu ai ajuns deja in Londra. Nici macar nu mai esti in acelasi oras cu mine.
Stiu, am sa te uit. Am sa te inlocuiesc. Or sa vina altii mai buni.Dar pana atunci...lasa-ma sa sufar putin. Ca sa pot sa ma ridic dupa si sa am mai multa forta.

Si totusi, daca ti-as fi spus ca te iubesc, probabil te-ai fi indepartat.Deci am facut bine ca am tacut..te-am mai tinut langa mine putin. Am mai fost fericiti o perioada.

A fost o vara scurta.Am stiut ca se va termina si vei pleca si ne vom desparti, dar nu am simtit cand a trecut timpul. Parca ieri am iesit si am stat 2 ore de vorba in leagan si dupa m-ai sarutat in masina cu pofta.
Mi-e dor de muzica ta si de cd-urile tale. Mi-e dor de tine.
Dar o sa-mi treaca.



luni, 17 septembrie 2012

O sa-mi fie dor

M m-a inghiontit si mi-a spus sa ma uit in spate. Era la intrarea in amfiteatru si discuta cu profii. Avea camasa aia cu rosu si negru care-mi place mult. M-am uitat insistent la el si m-a observat. Mi-a facut din mana si i-am raspuns la fel. Am continuat sa il fixez cu privirea, dar deja nu mai era atent la mine.

Cand s-a terminat festivitatea, am trecut pe langa el dar nu m-a vazut. Mi-a fost frica sa ma duc la el. Acum regret...dar tremuram toata, nu puteam.

In pauza am luat telefonul in mana si l-am intrebat unde e.Plecase deja. In cateva ore mi-a dat mesaj ca e la Bucuresti si ca maine are avionul spre Londra.

Azi l-am vazut pentru ultima oara, in una din camasile lui preferate. Era S al meu, cu acelasi zambet si aceleasi maini cu care obisnuiam sa ma joc. Era S al meu care mi-a facut vara mai frumoasa si pe care nu pot fi suparata.Era S al meu...care nu mai e al meu.

miercuri, 5 septembrie 2012

N-am mai scris aici de cand eram fericita.Acum..sunt semi-fericita.
O sa se termine in curand si nu vreau.As putea sa imi distrag atentia cu altcineva,dar nu cred ca ar fi cel mai corect lucru de facut....fata de mine,fata de tine.