duminică, 21 octombrie 2012

Iti amintesti?

Era vara. Eram la mare. Eu in Vama Veche, tu in Mangalia. Si-mi trimiteai mesaje cu versurile de la melodiile celor de la Vama. Si eu mergeam pe malul marii, ascultam valurile si zambeam la telefon. Si-mi doream ca vara mea sa nu se mai termine.

sâmbătă, 20 octombrie 2012

Tu.

Hm..se fac 2 ani de cand te-am cunoscut. Ma tot intreb de ce ma gandesc la tine. Te-am urat pentru ce mi-ai facut dar acum am trecut peste. De ce imi tot pasa? Daca nu te-ai schimbat deloc?
.
E din cauza portretului pe care mi l-ai facut. Din cauza lui te-am pastrat la inima si tot imi esti drag. Din cauza acelui desen care mi-a luminat ziua in care l-am primit. In care mi-ai surprins trasaturile atat de bine.
.
.
Si esti copilaros uneori. De asta nu-mi placi. Presupui anumite lucruri, pe altele le interpretezi cum vrei, crezand ca asa gandesc eu. Nu-mi place asta. Fii naibii un barbat si comporta-te ca atare.
.
.
Probabil ca ar trebui sa ies cu tine, sa vad ce se intampla. Nu pot pierde nimc,nu pot castiga nimic,nu ?

later edit:Am sa stau in banca mea.Nu se merita.

miercuri, 17 octombrie 2012

Nici nu stiu de ce sunt asa. Dar moralul meu e la pamant.
Sunt invadata de o tristete care pare sa nu-mi paraseasca corpul. Si de o singuratate la fel de mare.I-am dezamagit pe unii enorm si-mi e rusine de mine. Dar mai presus de tot, simt ca m-am dezamagit pe mine.
Stiu, stiu, unde e optimismul? Am ratat, trebuie sa merg mai departe,sa imi intorc norocul. Dar sunt obosita si nici macar nu a inceput totul .

Ma simt pierduta in majoritatea zilelor. Zambesc, uit pentru cateva secunde tot si dupa imi spun in gand-Pentru cateva secunde am uitat.Ce bine a fost.
Am sentimentul ala de..Eu la ce sunt buna de fapt?
Stiu, stiu, ma plang. Sunt o plangacioasa. Ar trebui sa fac ceva sa ies din butoiul asta dar parca sunt ancorata in el. In seara asta ma complac.

-Kali e o eleva exceptionala. I-am fost diriginte in 5-8.
-Stiu, stiu, o cunosc din a 9-a, de atunci lucram impreuna
-Un copil minunat. Dedicat.
-Adevarat. O sa o jelesc dupa ce pleaca. Mi-a fost de mare ajutor in toti anii astia.Nu stiu ce ma fac dupa ce pleaca.

Oameni buni, uitati-va la mine. Unde vedeti dedicatie? Unde vedeti pofta de viata si munca? A disparut. Poate se mai afla la suprafata, poate seascunde sub zambetele false, dar nu mai exista. De ce insistati sa-mi spuneti cat de buna sunt, cand eu ma simt in interior o epava?

Exagerez? Probabil.Dar asta e atmosfera in butoi.

marți, 9 octombrie 2012

Am facut-o mandra

-Si..de ce ai venit azi la mine?
-Sa mai vorbim despre facultati.Cred ca am ales Farmacie. Am inceput sa ma pregatesc pentru admitere..O sa dau la Bucuresti. Este greu, dar au putut multi inaintea mea si vreau sa cred ca si eu pot.
-Deci te-ai decis. Ma bucur tare pentru tine...Si cred ca ti se potriveste. O sa poti lucra si singura, sa produci, sa cauti, sa afli, cum iti place tie, dar si cu alte persoane. O sa imbini lucrurile astea. Oricum, tu te poti descurca in orice situatie.
-De ar fi asa..Ar fi bine. E vorba de multa munca. Sunt in stare, dar ma simt putin coplesita.Probabil asa e la inceput.
.
.
.
.
-Si..despre ce vrei sa mai discutam?
-Pai..In principal vroiam sa atingem topicul 'facultati'...Mi-e dor de vara. Am avut o vara frumoasa. Am fost la mare, am gustat libertatea...
.
.
.
.
-Deci..azi nu ai venit sa imi ceri ajutorul. Azi ai venit sa-mi spui ce mai faci. Sa-mi impartasesti optimismul tau. Ma bucur enorm. Primesc un feedback de la tine care ma face sa cred ca munca noastra de pana acum a dat roade.
Si..Avea ochii putin rosii. Se vedea ca e mandra de mine.Astazi mai mult ca niciodata.

Si ce dor imi era de mirosul ala de cafea..

sâmbătă, 6 octombrie 2012

Patru anisori

Nu sunt cea mai constanta persoana. Nu ma refer numai la blog, ci in general. Am abandonat scrisul aici de multe ori, dar m-am intors de fiecare data cu zambetul pe buze..sau lacrimi in ochi, povestind cate ceva. Face parte din mine. Uneori citesc postari vechi si-mi amintesc cu drag prin ce treceam. Inchid ochii si retraiesc acele momente.

Astazi ma uitam pe profil si mi-am dat seama ca luna asta fac 4 ani de cand scriu aici..Deci cam de prin a VIII-a..Nici mie nu-mi vine sa cred cat cam crescut si cat de repede a trecut timpul. Cat de mult mi-am dorit sa termin liceul si sa plec de aici. Iar acum..mai am cateva hopuri si am fugit de aici. Cu inima cat un purice, dar totusi entuziasmata.
Mi-ar placea sa opresc putin timpul. Cu bune cu rele, sa intarzii momentul. Desi stiu ca nu voi regreta decizia de a pleca de aici,  sunt sigura ca o sa duc dorul multor lucruri pe care acum, probabil, nu le apreciez cat trebuie.

La multi ani, dragul meu blog ! :)

'Si printre altele..Valurile erau muzica pentru sufletul meu. Stateam pe sezlong si ma uitam la stele. Erau asa de frumoase. Peste tot sunt la fel,dar la mare..la mare stralucesc mai tare. Ma inveleam cu prosopul putin ud, incercand sa ma incalzesc. Am tras de 2 ori din tigara cu gust de cirese si dupa am continuat sa ma concentrez pe stele si pe valuri. Eram mai libera ca niciodata. Eram fericita...'




Invatand pentru bac...

Tudor Arghezi
De-abia plecasesi

De-abia plecasesi. Te-am rugat sa pleci.
Te urmaream de-a lungul molatecii poteci,
Pan-ai pierit, la capat, prin trifoi.
Nu te-ai uitat o data inapoi!

Ti-as si facut un semn, dupa plecare,
Dar ce-i un semn din umbra-n departare?

Voiam sa pleci, voiam sa si ramai.
Ai ascultat de gandul ce-l dintai.
Nu te oprise gandul fara glas.
De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?



luni, 1 octombrie 2012

Stateless - Bloodstream

Inchid ochii si ma vad in bratele tale.
Mereu te jucai cu degetele mele si dupa ma sarutai delicat pe gat. Adoram sa-ti simt buzele pe gat. Ma treceau fiori infiniti de placere. Ma faceai sa vreau mai mult si sa nu te las sa te opresti.

Mai stii seara cand m-ai dus in parcarea de langa Gradina? Nu-mi place orasul nostru deloc...dar luminile alea..te faceau sa te indragostesti de el. Ma cucereai in fiecare zi cu muzica pe care o aveai in masina. Prostutule, si acum zambesc cand imi amintesc cum ai varsat Cola pe tine si cum nu ma mai opream de ras. Si tu..tu erai ingrijorat de reactia tatalui tau cand va vedea masina.

Banca din T, de sub salcii, a devenit una din preferatele mele. Pierdeam timpul acolo vorbind despre viitorul fiecaruia dintre noi. Nu existam in viitorul celuilalt, dar eram fericiti.Si nu dadeam importanta altor lucruri.

In sambata aceea am racit pana sa imi dai bigmenul tau. Nu te credeam genul tipului care sa faca asta, stiam ca mereu tii la comfortul tau si abia iti trecuse si tie raceala. Cand am ajuns acasa am ramas tintuita pe scaun, ascultand Stateless-Bloodstream ..vroiam sa-ti pastrez parfumul cat mai mult.

Stiu ca nu te mai am. Iti mai duc dorul doar ocazional. Doar ca vreau sa pastrez aici cateva clipe petrecute cu tine.