luni, 17 septembrie 2012

O sa-mi fie dor

M m-a inghiontit si mi-a spus sa ma uit in spate. Era la intrarea in amfiteatru si discuta cu profii. Avea camasa aia cu rosu si negru care-mi place mult. M-am uitat insistent la el si m-a observat. Mi-a facut din mana si i-am raspuns la fel. Am continuat sa il fixez cu privirea, dar deja nu mai era atent la mine.

Cand s-a terminat festivitatea, am trecut pe langa el dar nu m-a vazut. Mi-a fost frica sa ma duc la el. Acum regret...dar tremuram toata, nu puteam.

In pauza am luat telefonul in mana si l-am intrebat unde e.Plecase deja. In cateva ore mi-a dat mesaj ca e la Bucuresti si ca maine are avionul spre Londra.

Azi l-am vazut pentru ultima oara, in una din camasile lui preferate. Era S al meu, cu acelasi zambet si aceleasi maini cu care obisnuiam sa ma joc. Era S al meu care mi-a facut vara mai frumoasa si pe care nu pot fi suparata.Era S al meu...care nu mai e al meu.

2 comentarii:

Unknown spunea...

O sa apara un alt A, B , C, poate chiar un S.

Unknown spunea...

Daca as avea timp, probabil ti-as fi citit tot blogul. Ai fel anume de a scrie care te tine concentrat, iar sinceritatea si naturalismul te face uneori sa simti ce cuvintele tale compun.
Mi-a facut placere sati recitesc din blogul tau dupa atata vreme:).

Faci o treaba buna :).